Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Obiective turistice

Cheile Bicazului

Cheile Bicazului sunt chei situate în partea centrală a Munților Hășmaș, în nord-estul României în județele Neamț și Harghita, dezvoltate în calcare jurasice. Se află în partea centrală a culmii estice Tulgheș-Valea Rece a Masivului Hășmaș. Axul principal al acestora este reprezentat de către râul Bicaz.

Monument al naturii, sunt incluse ariilor protejate de interes național, Cheile Bicazului din județul Neamț și Cheile Bicazului și Lacul Roșu din județul Harghita, fiind situate în aria de protecție integrală a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș.

Cheile, străbătute de râul Bicaz, fragmentează adânc Munții Hășmaș în porțiunea centrala a culmii estice a acestora, Tulgheș-Valea Rece, despărțind culmea respectivă într-o porțiune nordică și una situată la sud (Culmea Dămuc).

Deși cheile au apărut într-o masă de calcare jurasice, de-a lungul traseului Lacu Roșu – Bicazu Ardelean se întâlnesc și asocieri de jaspuri, cenuși vulcanice și conglomerate, care, alături de existența rocilor diferit colorate și variate ca formă și alcătuire, precum și în contextul în care pe axa cheilor se află majoritatea punctelor de atracție din zonă, fac ca aici să existe unul dintre cele mai remarcabile itinerare turistice din Carpați Românești.

Sunt străbătute de către drumul transcarpatic DN12C, care leagă orașele Gheorgheni și Bicaz și face legătura între Transilvania și Moldova, aflându-se între Lacul Roșu în amonte și localitatea Bicaz-Chei, în aval.

În amonte încep la limita estică a stațiunii Lacu Roșu la km 26,5 și se termină în aval la km 34 al DN12C. Conform alpinistului Emilian Cristea, ele se împart în 4 sectoare:

Sectorul I „Între chei”: km 26,5-28,7, între limita estică a stațiunii Lacu Roșu și Poarta de Piatră. Sectorul este limitat la stânga de peretele sud-estic al Suhardului Mic și pantele de început ale Muntelui Cupaș, despărțite de pârâul Cupaș. Deasupra și în apropiere de confluența Cupașului cu Bicazul, se află peștera Suhard. Pe partea dreaptă a cheilor, în aval de confluența cu Cupașul se află vârful Surduc, de unde pornește pintenul în care este tăiată de către șosea, Poarta de Piatră.
Sectorul II „Polițele Bardosului”: km 28,7-31, între Poarta de Piatră și Gâtul Iadului. Este dominat la stânga de Piatra Altarului (sau Turnul Bardosului) și la dreapta de Muntele Piatra Poienii, care trimite spre vale un pinten prin care a fost săpat tunelul Lacu Roșu. Pe partea stângă, lângă Piatra Altarului, în amonte de aceasta se află confluența cu pârâul Lapoș și respectiv accesul spre Cheile Lapoșului. În aval de tunel se desfășoară serpentine ale șoselei, pe o lungime de aproape 1 km. După o porțiune mai strâmtă delimitată la stânga de Polițele Bardosului, se ajunge mai întâi într-o porțiune mai largă, unde se află pe dreapta confluența cu Bicăjelul și respectiv accesul spre Cheile Bicăjelului. Înainte de deschiderea văii spre zona de confluență, la dreapta se înalță Turnul Negru.
Sectorul III „Gâtul Iadului”: km 31-32,2. Este o porțiune strâmtă, cu un veritabil aspect de canion. La dreapta se află Piatra Surducului. La km 32, pe stânga se află Gura Bardosului, de unde peisajul devine mai puțin sălbatic.
Sectorul IV „Sfârșitul Cheilor”: km 32-34, în aval de Gâtul Iadului, într-o zonă mai largă cu pante mai puțin înclinate, în care apar conglomerate. În dreptul km 34, la intrarea în comuna Bicaz-Chei, pe stânga se află confluența cu pârâul Șugău și Cheile Șugăului. Dincolo de Șugău se află stîncile Munticelului și coloana înaltă a Pietrei Glodului (care nu mai aparțin de Cheile Bicazului).

Peștera Munticelu (Ghiocelu)

Peștera Munticelu a fost descoperită în primăvara anului 1973, de câțiva copii plecați la cules de ghiocei, iar din acest motiv localnicii au denumit-o Peștera Ghiocelu.
Fiind situată într-o zonă în care peșterile sunt mai puțin răspândite, peștera a stârnit interesul multor speologi din țară.

Drumul spre peșteră începe în dreptul carierei Surduc, la 250 m de la intrarea în Cheile Sugaului. Peștera Munticelu se întinde pe o suprafață de 120 m.
La baza unui perete de calcar se ascunde intrarea scundă de aproximativ 1,5 m, căreia îi urmează un culoar descendent de 10 m ce ne conduce într-o sală mare, lungă de 30 m și înaltă de 4-5 m.

Sala mare are planșeul neted, acoperit cu argilă și crustă stalagmitica, de unde pornește o mare îngrămădire de blocuri care urcă în trepte, asemenea unui amfiteatru. În nordul sălii întâlnim stalagmite luminare care formează o adevărată pădure, element peisagistic de o extraordinară frumusețe.

Ruinele Palatului Cnejilor

Ansamblul fostului schit Hangu la 1900
Palatul Cnejilor este un palat ruinat situat în satul Ceahlău din comuna Ceahlău (județul Neamț). El a fost construit în secolele XVII – XVIII de către boierii din familia Cantacuzino ce stăpâneau moșiile din împrejurimi în incinta fostului schit Hangu.

Ruinele palatului cnejilor au foste incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-m-B-10608.02 și făcând parte din ansamblul fostului schit Hangu. Pe lângă ruinele palatului, din ansamblul fostului schit mai fac parte Biserica „Pogorârea Sf. Duh” – datând din sec. XVII, cu adăugiri din sec. XIX – și Zidul de incintă – datând din anul 1676.

Traseu Stănile

De unde începem aventura ?

Din centrul localităţii Bicazu Ardelean, de la intersecţia DN 12C cu drumul nemodernizat ce duce spre Tulgheş. Astfel, mergem vreo 5 km până în satul Telec, unde ajungem la intersecţia drumului judeţean cu drumul comunal 138, pe care îl urmăm spre dreapta.

Străbatem satul Telec de-a lungul Pârâului Bistra, lăsăm în urmă şi ultimele case şi intrăm în pădure, iar după circa 1,5 km străbătuţi pe o cărare largă, printre poieniţe înflorite şi brazi tineri, ajungem la Confluenţa Bistrelor (Bistra Mare şi Bistra Mică). Altitudinea la care ne aflăm acum e de 804 m.

Cheile Sugăului

Cheile Șugăului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Bicaz-Chei și Bicazu Ardelean.

Aria naturală cu o suprafață de 90 hectare este inclusă în aria Cheile Șugăului – Munticelu (sit Natura 2000) și se află la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita, în Munții Hășmaș la nord de cariera de calcar Bicaz-Chei, Râul Bicaz și DN12C la km 34.

Cascada Duruitoarea

Cascada Duruitoarea, este un monument al naturii cu regim de arie protejată de interes național situată în Masivul Ceahlău.

Corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic) și este situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Ceahlău.  Denumirea cascadei vine de la zgomotul puternic și continuu pe care îl face atunci când are apă multă

Lacul Roșu

    Lacul Roșu (local cunoscut și sub numele de Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui versant din cauza cutremurului din 23 ianuarie 1838, ora 18,45. 6,9 magnitudine, VIII intensitate[1], la poalele Muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanța de 26 km de Gheorgheni, în județul Harghita.

La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile acestuia sunt: lacul se întinde pe un perimetru de 2.830 m, aria este de 114.676 m² și volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin.

Cabana Dochia

Cabana Dochia este situata în zona superioară a masivului Ceahlau, pe platou, între vîrfurile Lespezi (1 805 m) şi Bîtca Gheodon (1 845 m). Are o poziţie dominantă, cu vizibilitate totală spre est, sud-est şi sud, şi este principala cabană a Munţilor Ceahlău, fiind singura bază de cazare la mare altitudine.
Altitudine: 1750 m.

Căi de acces: Pe poteci turistice marcate, de la baza muntelui, din toate punctele cardinale; din satul Ceahlău în 4½–5 ore; din localităţile Izvorul Alb sau Secu în 5½-6 ore; de la cabana Izvorul Muntelui în 3–3½ sau 4–4½ ore; din satul Neagra în 6-7 ore; din satul Telec în 5-5½ ore; din satul Pintic în 5½-6 ore; din staţiunea Durău în 3–4½ ore.

Biserica din lemn, Bicazu Ardelean

La Bicazu Ardelean, aproape de limita cu judeţele transilvănene, se găseşte unul dintre cele mai vechi şi valoroase monumente de arhitectură în lemn din judeţul Neamţ – Biserica cu hramul „Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir“.

Mică, croită după închipuirea trăitorilor de odinioară şi înfrumuseţată cu un splendid decor împrumutat din vecinătatea ardelenească, bisericuţa împrăştie în liniştea după-amiezei ceva straniu şi tulburător. Acolo, după dâmbul de pământ, lăcaşul reconstituie, la scară mică, o lume de dincolo de veacuri. Un loc în care duhul Ortodoxiei nu s-a stins, indiferent de vitregiile la care pământul acesta dintre munţi a fost supus.

Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș

Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), aflat în România, în arealul grupei centrale a Carpaților Orientali, în Munții Hășmaș, pe teritoriul administrativ al județelor Harghita și Neamț.

Are o suprafața de 6575 ha în care sunt protejeate valoroase elemente geologice, geomorfologice, palentologice, botanice și peisagistice, precum și faunistice. Aici sunt incluse mai multe rezervații naturale – asimilate în zona de protecție integrală printre care: Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Cheile Șugăului, Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică – Hășmașul Negru, Avenul Licaș

Ultima actualizare: 17:00 | 23.04.2024

Sari la conținut