Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Personalități locale

Victor Barna n. 1883 – d. 1945

Victor Barna s-a născut în 1883, în județul Alba, într-o familie de preoți, el făcând parte din a șaptea generație de slujitori ai Bisericii. A făcut liceul și apoi a terminat, în anul 1908, teologia, la Blaj, după care a fost hirotonisit ca preot și a primit parohie în localitatea Jidvei, unde a slujit până în 1920. Activitatea de preot s-a împletit cu cea de luptător pentru unitatea neamului. În 1918, în noiembrie, a fost ales ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, lucru dovedit de un ”Credențional”, în care numele său apare pe o listă a delegaților din comitatul Târnava Mică. Firesc, a ajuns apoi deputat de Târnava Mică, în primul Parlament al României de după Unire.

În 1920, ajunge ca preot în Bicazu Ardelean, în satul Pârâul Caprei, la biserica ”Sf. Mc. Dumitru”, unde va rămâne până în anul 1943. Destinul a făcut ca această localitate nemțeană să fie în interiorul teritoriului cedat prin Dictatul de la Viena din 1940, iar omul care a militat pentru unirea Transilvaniei să fie nevoit să dea piept cu cei care doreau să se răzbune pe oricine a contribuit în vreun fel la ceea ce ei numeau o mare nedreptate istorică pentru Ungaria.

Preotul Victor Barna a avut o grea misiune la Bicazu Ardelean. Ca și în alte localități intrate sub ocupația Ungariei, s-au făcut arestări, oamenii au fost schingiuiți, familii întregi au fost alungate doar cu ce putea fiecare încărca într-o căruță. Pentru munteni, poate cel mai greu a fost că erau obligați să învețe limba maghiară, să renunțe la religia și biserica lor. Nu mai vorbim despre faptul că maghiarizarea se făcea simțită peste tot, în orice moment al zilei, procesul de înlocuire al administrației românești fiind plin de abuzuri.

Din amvon, preotul Barna și-a îndemnat credincioșii să nu renunțe la limba română, la credința lor, să-și boteze copiii cu nume românești care nu se pot maghiariza și, cel mai important, le menținea trează speranța că foarte curând va veni ziua eliberării Ardealului ocupat.

Barna Augustin – Marcian n. 1929 – d. 1989

Învăţătorul Augustin Barna (1929 punct de vedere istoric şi folcloric 1989) cercetând din zona Bicazu Ardelean a stabilit ca dată a construirii bisericii ,,Sf. M. Mc. Dumitru” anul 1692, conform unui act existent la Biblioteca Naţională din Viena Austria.
Trebuie subliniată contribuția domnului prof. Barna Augustin Marcian și a soției sale Elena Barna, care au organizat un muzeu etnografic cu exponate care vorbesc deosebit de sugestiv despre viață și ocupația locuitorilor acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri.

Acest muzeu a fost fondat în perioada 1961-1975 prin grija şi pasiunea a doi profesori cu renume, care din păcate au decedat la o vîrstă foarte tînără.  Între 1975 și 2009 colecția a fost închisă, bunurilor culturale nu li s-au asigurat măsuri de conservare, ceea ce face ca multe dintre acestea să fie într-o stare avansată de degradare.
Colecția deține de 388 de obiecte în această locație şi 90 de obiecte la Căminul Cultural, unde au fost transferate în urmă cu mulţi ani.

Ultima actualizare: 17:01 | 24.05.2024

Sari la conținut